who you really are?

                            

Şti cine eşti? Sufletul tău mai e acolo, sau l-ai pierdut în lupta cu egoul? În cursul zilei căpătăm diferite feţe, oamenii văd măşti diferite dar nu cine eşti tu cu adevărat. Până la urmă , îţi pierzi inima pe drum şi uiţi de ea până în momentul serii. Noaptea când îţi pui capul pe pernă îţi dai seama ce vrea inima ta şi cine eşti.Trebuie doar să te asculţi, să-ţi laşi mintea liberă de toate gândurile rele şi să o laşi să primească mesajele sufletului. Tot ceea ce-ţi doreşti, noaptea se realizează.Visele tale reflectă dorinţele ascunse pe care tu vrei sa le negi. Dacă tu te reţii şi te lupţi cu tine, vei trăi cu tine un conflict în care nimeni nu are de câştigat ci numai de pierdut.

Am scris în sens general dar de fapt vreau să-mi exprim emoţiile ( poate că mi-e dor să fiu “zână”). Zilele astea au fost un calvar pentru că simt că îmi fuge pământul de sub picioare.Şi acum tu cel care citeşti o să zici ” bla, bla fato îţi baţi prea mult capul, sunt lucruri mult mai importante pe lumea asta decât să ai “surprize” dar vezi tu pentru mine e important să fiu împăcată cu mine, să fiu liniştită şi să fiu mulţumită cu ceea ce trăiesc. Îmi pare rău că am stări ciudate nu degeaba sunt un freak…Când mă răneşte cineva la care ţin reacţionez tăios şi îmi creez un zid de apărare şi îl atac ca şi cum l-aş urî din tot sufletul…..şi apoi îmi dau seama că mă doare, că nu eram io….că nu am vrut să iasă aşa… şi atunci începe toată “distracţia”…proiecţii, păreri greşite, comunicare eronată şi urlete stinse.

Foarte puţină lume ştie cine e Cristiana cu adevărat…

Mă deschid cu adevărat numai în faţa oamenilor dragi care mă iau aşa cum sunt şi ma inteleg cand sunt ciudata si ma comport aiurea de nervoasa. Recunosc  ca sunt cu capu’ pentru ca it’s me natural, nu sunt o fata obisnuita pe care sa o poti citi din prima, careia  sa-i poti anticipa toate miscarile….

As putea rupe in doua blogul asta cu toate gandurile afisate dar nu ma poti intelege pentru ca nu ma poti privi in ochi sa-mi simti intensitatea privirii si focul care ma arde pe dinauntru cand iti vorbesc.

Doua persoane dragi -k.p.c si my sis-mi-au spus ca am un farmec aparte cand sunt nervoasa si “urlu”….. ele ma pot intelege pentru ca ma asculta si nu doar pentru ca ma aud . Ma asculta  cu sufletul…

Oamenii mei dragi ma completeaza si ma inspira sa fiu eu insami..

Oamenii nu-si dau seama cat de mult conteaza sa ai prieteni adevarati care te sustin si te sprijina in ceea ce faci…

De aceea, “omul tau”  este in primul rand prieten si apoi iubit..Pentru ca te apropii de el , te deschizi si te intelege si se uita in ochii tai fara sa-ti spuna nimic si te ia in brate pentru ca stie dinainte ce vroiai sa spui…mi-e dor de crini…poate ca intr-o zi vom picta frunzele…

Poate sa moara ceva ce nu s-a nascut? Sau ce s-a nascut poate fi omorat?

” surprize, surprize………..”

Cea mai mare surpriza pe anul acesta! Un mare moment imprevizibil, apărut peste noapte , m-a intors la 180 de grade. Să descoperi că din tot ceea ce vezi, nimic nu e real ci e doar jucat , exact ca un rol pe scenă…Apoi să-mi dau seama că-mi pasă, ceea ce mă oftică cel mai tare. Şi totul in mintea mea se derulează şi chiar daca văd motivele in ceaţă, nu vreau să le recunosc. Recunosc că am anticipat ruptura dar nu aşa brusc, ca o tăiere letală de cutter. Am vrut sa văd altfel lucrurile , să nu le mai disec cu ochiul meu critic şi le-am lăsat aşa , să curgă după val….am ignorat semnele şi spiritul experienţei. De Crăciun, in loc să fiu out of the box şi ” happy”, mă simt ca o bombă cu ceas într-o cutie de cadou. Nu vreau să critic, nu vreau să reproşez, nu vreeeeeeeeeeeeeaaaaaaaaau…pana mea! Deocamdată nu pot vedea lucrurile din afară, ştiu doar că mă simt ciudat, groaznic bântuită de un feeling de neprevăzut, de castele de vise risipite şi suflate în vânt. Ştiu că sunt groaznic de perfecţionistă, pretenţioasă şi exacerbat de analitica…dar mama măsii! Când spui ceva, când exprimi sentimente, emoţii, trăiri şi le transformi în discuţii anticipate despre viitorul apropiat , nu-ţi asumi ceea ce spui??? după 48 de ore…OFF…a zburat tot , nu mai e nimic, it’s over! ” Adică, ” te rog frumos fi şi tu mai realistă, înţelege-mă că doar te duce capul, fi ca un psiholog înţelept, fi empatică!!!”

LA NAIBA, SUNT OM,TRĂIESC, SIMT, NU SUNT ROBOT ŞI NICI PSIHOLOG!!!

Mă doare că m-am implicat, că m-am deschis unei persoane nepotrivite. Poate că dacă nu trăiam emoţiile, nu mă interesa şi spuneam fuck you, pur si simplu , i don’t fucking care! Însă mi-au părut lucrurile roz pentru că primeam feedback, dacă nu erau împărtăşite emoţiile, închideam uşa şi plecam, dar aşa …cum stai şi te uiţi cu ochi reci şi goi şi spui…” păi nu mai e…” Prin ceea ce scriu şi ceea ce exprim , nu-mi manifest dorinţa de a mai fi cu persoana respectivă pentru că nu aş mai putea..l-aş privi ca pe un actor şi atât. Cred în continuare că te atrage la o persoană modul în care gândeşte, principiile şi credinţele comune pe care le împărtăşeşti cu persoana respectivă, comportamentul lui. Când e dezechilibru între ceea ce simte, ceea ce spune şi ceea ce face… poţi să stai cu el pe marginea de provă gata să se scufunde ? Fiecare dintre noi avem momente de nelinişte , de tulburare sufletească, de momente gri de ” ceaţă şi precipitaţii sub formă de ploaie” de lacrimi secătuite.Dacă nu şti ceea ce vrei, caută şi găseşte singur , nu-l afunda pe celălalt într-o relaţie prăpăstioasă în care tu de fapt cauţi lumina trecutului.

Prin ceea ce gândim în fiecare zi atragem faptele pe care le realizăm, ne putem alege gândurile acum. Eu pot alege acum să învăţ din această experienţă ŞI să-mi urmez instinctele şi vocea interioară. Pot alege acum să văd lucrurile out of the box şi să-mi văd mai departe de viaţa mea, de visele mele….

ŞI…. într-un final, te simţi împlinit când nu ţi-e teamă să stai singur cu tine şi nu te agăţi de exterior să-ţi găseşti echilibrul interior. Când în jurul tău lucrurile sunt aiurea, sunt varzăăă poate că te reflectă…atâta timp cât tu eşti dezorientat şi nu şti ceea ce vrei, lumea ta din exterior te va da peste cap, pentru că tu te laşi controlat de evenimente!

” Vântul bate în direcţia în care vrei să mergi”

Întrebare: Şti în ce direcţie vrei să mergi sau vasul tău se lasă condus de capriciile vremii ?